Am venit de la minus infinit
Şi m-am înrãdãcinat
În lutul ãsta chinuit
Şi m-am întrupat
În vatra asta uitatã
De sori,de zei sau
De zâne.
M-am arãtat lumii
Altfel decât eram
La începuturi,
Fãrã fond de ten,
Fãrã rimel,
Şi,categoric,
Fãrã ruj!
Încotro merg?
Nici eu nu ştiu,
Dar învãţ pe parcurs
Cã anii dor
Pentru cã sunt grei
Şi-mi apasã umerii,
Îmi taseazã coloana.
Încã nu mã opresc,
Merg cu înverşunarea
Celui care ştie
Ca drumul ajunge
La plus infinit!
