A pãrea
...
Doarme-n oameni Dumnezeu
Intoxicat cu rele,
Tãcutã-i harfa lui Orfeu,
Cât sunetu-i atârnã greu
Pe fruntea unui cimpanzeu
Ce se holbeazã-n stele
Închipuindu-şi cã e zeu!
...
Doarme-n oameni Dumnezeu,
Legãnat de nepãsarea
Celui ce-aprinde lumânarea
Şi are-apoi neruşinarea
Sã spunã cã e Prometeu!
...
Doarme omul somnul greu
Cercetând cu lupa cerul,
Sã descopere misterul
Înainte de-al trãi.
Doarme-n oameni Dumnezeu
Pus pe cruce drept trofeu,
De un bicisnic cimpanzeu
Plin de ifos şi tupeu,
Sã parã ce nu poate fi!
